Google a decis să conteste Bruxelles-ul în instanțele europene cu privire la două decizii care îi impun să deschidă funcțiile Android asistenților de inteligență artificială rivali și să partajeze anumite date ale motoarelor de căutare cu concurenții. Compania a depus apelurile la Tribunalul Uniunii Europene la sfârșitul lunii septembrie, după ce Comisia Europeană a aprobat măsurile în iulie în temeiul Legii privind piețele digitale (DMA).
Disputa este împărțită în două fronturi distincte : servicii de inteligență artificială terțe care accesează capacitățile sistemului Android asociate în prezent cu Gemini și partajarea datelor de căutare cu motoare de căutare și chatbot-uri rivale, inclusiv OpenAI și ChatGPT. Bruxelles-ul susține că ordinele includ garanții pentru confidențialitatea, securitatea și integritatea dispozitivelor; Google susține contrariul și avertizează că acestea ar putea slăbi protecția utilizatorilor.
Google face apel la Tribunalul de Luxemburg

Recursurile sunt îndreptate împotriva celor două decizii adoptate de Comisia Europeană pe 16 iulie în aplicarea Directivei . Compania a sesizat Tribunalul de Justiție, cu sediul la Luxemburg. Recursul extinde disputa dintre Google și autoritățile de reglementare europene cu privire la domeniul de aplicare și aplicarea regulamentului, iar încă nu a fost anunțată o dată la care instanța va pronunța hotărârea.
Aceasta nu este o hotărâre sau o victorie prematură: este un recurs care deschide un nou capitol procedural . În timp ce se soluționează, dezbaterea continuă să se concentreze asupra faptului dacă cerințele europene sunt proporționale sau dacă, așa cum susține compania, acestea ajung să transfere prea multe riscuri asupra utilizatorilor și producătorilor de telefoane mobile.
Android: asistenți rivali și mai multă interoperabilitate
În prima secțiune, Comisia dorește să se asigure că alegerea unui asistent bazat pe inteligență artificială, altul decât cel de la Google, nu vă lasă în urmă. Măsura își propune să permită serviciilor concurente să acceseze eficient funcțiile cheie ale sistemului și să îndeplinească sarcini similare cu cele deja efectuate de Gemini și Google Assistant , cum ar fi activarea vocală sau integrarea cu aplicațiile telefonului. Ideea este că utilizatorii își pot da consimțământul explicit pentru acest acces, în loc să se bazeze pe discreția producătorului sau a platformei.
Google replică faptul că Android este deja un ecosistem deschis pentru alți asistenți și că acordarea de permisiuni complexe către terți ar putea slăbi securitatea mobilă. Bruxelles-ul, pe de altă parte, susține că ordinele includ garanții pentru a proteja integritatea dispozitivelor și a utilizatorilor. Punctul de conflict este tocmai dacă aceste permisiuni pot fi acordate cu garanții suficiente.
Date de căutare: acces condiționat și anonimizare
Al doilea aspect privește căutarea. Comisia solicită ca Google să partajeze anumite date cu motoare de căutare concurente , inclusiv chatbot-uri care oferă funcționalități de căutare, cum ar fi OpenAI sau ChatGPT. Obiectivul declarat este de a le permite să interpreteze mai bine interogările și să ofere rezultate mai utile. Accesul nu ar fi universal sau gratuit: ar fi supus condițiilor și garanțiilor stabilite de Bruxelles.
Comisia are în vedere anonimizarea datelor înainte de partajarea acestora, precum și evaluarea riscurilor grave de securitate cibernetică sau de protecție a datelor legate de un anumit destinatar. Google susține că acest lucru este insuficient și că partajarea istoricului personal fără o anonimizare adecvată ar deschide calea către daune ireversibile aduse vieții private. Anonimizarea a devenit astfel linia roșie în dezbatere.
Confidențialitate, securitate și concurență: conflictul versiunilor

Oliver Bethell, directorul principal al departamentului de concurență al Google, a fost imaginea publică a companiei în această dispută. El a avertizat că măsurile ar obliga utilizatorii să își partajeze istoricul privat al căutărilor fără o anonimizare suficientă și ar slăbi protecțiile esențiale ale Android. De asemenea, el a subliniat că utilizatorii efectuează căutări personale și că transmiterea acestor informații fără garanții ar putea cauza daune ireparabile.
Comisia Europeană susține că ambele decizii includ garanții pentru confidențialitate, securitate și integritatea dispozitivelor. În cazul datelor de căutare, aceasta insistă că acestea vor fi anonimizate. Pentru utilizatorii de Android, măsura își propune să faciliteze interoperabilitatea dintre asistenții rivali; pentru căutare, aceasta își propune să permită anumitor concurenți să primească date de la Google Search în anumite condiții.
Procesul legal afectează și concurența. Rivali precum OpenAI și ChatGPT se află în centrul dezbaterii, deoarece ar putea beneficia de accesul la date și funcții, dar aplicarea practică nu va fi imediată: va depinde de companiile interesate care dezvoltă alternative care profită de acest cadru. Teoria reglementării și realitatea pieței nu progresează în același ritm.
Pentru utilizatorii europeni, schimbarea s-ar putea traduce în mai multe opțiuni la alegerea unui asistent și servicii de căutare cu mai multe informații pentru a le îmbunătăți răspunsurile. Totuși, acest lucru nu înseamnă că vor apărea noi funcții peste noapte. Mingea este în terenul Tribunalului General, iar între timp, Bruxelles-ul și Google mențin poziții opuse în ceea ce privește confidențialitatea, securitatea și concurența.
Toată această activitate prezintă o imagine cu mai multe niveluri: Google încearcă să limiteze obligațiile pe care le consideră intruzive, Comisia susține că cadrul său protejează utilizatorii și deschide ușa către mai mulți concurenți, iar concurenții văd un acces care ar putea schimba echilibrul dintre inteligența artificială și căutare în Europa. Ceea ce se întâmplă în Luxemburg va da tonul unei bătălii care depășește cu mult o simplă contestare juridică și afectează modul în care asistenții și datele sunt utilizate pe dispozitivele mobile.
Index

